|
|
CAPITOLUL 8 ,,Amintiri din trecut''
Mai intai, inainte sa incep acest nou capitol, ar trebui sa va aduceti aminte de primul capitol al acestui fic, prima misiune. Greu de adus aminte nu-i asa? Sa vi-l reamintesc eu!
Din primul capitol...
-Ce s-a auzit? intreba Shila.
-Shila...e doar focul.... raspunse Kosuke.
-Nuuu! Nu focul! O voce... frumoasa...dar...trista...
-Da...aud si eu. CINE ESTI?????
-Nu..... cine sunteti voi? Ce cautati? Ati venit sa ne omorati din nou? raspunse vocea
-Noi.....? Sa venim din nou? Cum adica?
-Ati venit acum 10000 de ani. Si ati distrus tot.
- Nununununu.... intelegi gresit raspunse Kosuke....
BUF!!!!!!!
Cei trei ninja se sculasera in aceeasi pestera...si totul era preparat ca atunci cand ajunsesera.
-Ce s-a intamplat? Ce-i cu vocea aia? Si de ce ne-am sculat? Nu ne culcasem?
-Pe noi ne intrebi?
Acum, v-ati amintit, deci putem sa incepem.
Cei 3 prieteni erau la vila lui Naomi, intr-o camera, plina de mister, cu o oglinda veche frumoasa si mare, care apartinea ingerului care se oglindea in lacul acela de langa casa batranului Lewis...
- Hm...ma gandeam...ce-ar fi daca am merge in padurea in care ne-am aventurat in prima misiune? spuse Naomi.
- De ce? intreba Kosuke.
- Fara motiv, raspunse Naomi.
- Eu nu cred /: ), ii sopti Shila.
- Ah...e doar o senzatie pe care vreau sa mi-o lamuresc!!!soptize Naomi.
- Sa mergem, Naomi, ceva nu e in regula cu tine, dar cred ca stiu ce se intampla, spuse Kosuke.
Iesisera afara. Shila se duse la baie.
In timpul asta...
- Kosuke, ce vroiai sa zici? intreba Naomi.
- Ai viziuni, raspunse Kosuke, viziuni in privinta cu acea voce, din padure...nu?
- Ah...off...cum ai stiut?
- Eu sunt mai diferit decat crezi tu, Naomi, aproape ca nu ma cunosti deloc, spuse Kosuke.
-  Eu...eu...
Kosuke o saruta pe obraz soptindu-i ca el stie ca ii este frica. Ea afirma.
-Aaa...., Naomi se facuse toata rosie...
..............
- Hey, m-am intors!!! venise Shila.
- Uh...bine. Haide...spuse Kosuke.
Ajunsi in padure.........
- E timpul Naomi...spuse Kosuke.
-  DA` PE ASTA DE UNDE O MAI STII??
- Conteaza? intreba el.
- Nu. Acum nu.
- >.< Sunt nula. Habar n-am. Am ratat partea aia de viata... spuse Shila.
Naomi intinse mana, o indreptata in sus, catre o pestera...ii trecuse un fior oribil...incepuse sa tremure, o unda alba acoperise mare parte din padure si descoperise multe spirite negre. BUF, si Naomi lesina, dar... de ce?
- Naomi!!! tipa Shila... NAOMIIIIIII!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
- Taci Shila. Ce-ar fi sa gonesti demonii astia? Eu ma voi ocupa de ea, se enerva Kosuke.
- Uh...bine...Shila
**FLASHBACK** Sa nu uitati ca Shila este o experta in gonirea spiritelor negre. Ea are o putere extraordinara si poate lumina si cel mai adanc intuneric, sau poate vindeca un om sufleteste, extraordinar de repede. **END FLASHBACK**
Kosuke scoase din buzunar o sticluta, care, (ne-a povestit el) ca a primit-o de la tatal lui. Acea sticluta contine o solutie foarte foarte dulce, care circula prin tot corpul, vindecand ce e inneregula.
El ii administra serul, iar ea se sculase, un pic inconstienta dar bine.
- Auu...
- Deci ai avut dreptate, spuse Kosuke.
- Da, cred ca stiu de unde le stii pe toate...si da, am avut dreptate. Eu eram sigura.
- De unde stiu tot? intreba el.
- Citesti ganduri.
- Isteata  Da. E o calitate mostenita de la mama mea. Dar acum ar trebui sa plecam. Vei gasi cu siguranta raspunsul pe coridorul 3...raftul 4...carti de legende...din biblioteca veche din StreetVille.
** FLASHBACK** Sa ne reamintim de coridorul 3...raftul 4...carti de legende...
-Anette!! Anette!!!!
-Nu trebuie sa tipi. Eu sunt langa oricine, oriunde.
-Da, bine cum zici tu. Stii ceva de biblioteca veche din StreetVille?
-Poate.
-Eu am nevoie de informatii clare!!!!!!!
-Stii sa obtii ceva.
-Da. Si atunci cand nu-l obtin, il iau prin alte cai. Spune!!!
-Pai, am fost numai o data. Eram pe coridurul...
-3 pe raftul al 4-lea?
-Exact la sectorul de carti...
-Despre legende. Da, eram fascinata de legende. Fiecare avea ceva ascuns si puteam sa aflu. S-a intamplat ceva neobiscnuit acolo?
- Poate...
-Nu incepe din nou.
-Dar poate ca nu vreau sa-ti spun.
-De ce?
-Stii prea multe. Faptul ca stii cine sunt e chiar deajuns.
,,Ceva nu e in reglua, parca i-ar creste o ura in ea.''
-Daca e ceva inneregula, imi poti spune. Te voi ajuta. Daca imi vei raspunde la intrebari.
Anette inceput sa planga.
-I-ai gasit?Mi-ai gasit parintii? intreba Anette cu lacrimi mari in ochi.
-Aaa...,, poate ar trebui sa-i spun de nenorocirea de pe 14 septembrie?'' intr-un fel....ce s-a intamplat pe 14 septembrie 1745?
Anette se opri brusc, facund ochii mari plina de lacrimi.
-Da...stiu de la bunicul meu...nu stiu prea exact.
-Dar de aceast calendar stii? aratand cu degetul spre calendar.
Anette isi reveni in forma ei gratioasa si serioasa si se indrepta spre calendar, fara sa-l atinga.
-Nu. Vad ca aici te poti intoarce in trecut ca sa vezi ce s-a intamplat. / Interesant...nu crezi...Naomi?
,, De unde imi stie numele????? O.O Aualeu. Trebuie sa plec de aici. ''
Naomi fugi cat putu de repede spre usa.
-Unde pleci, draga Naomi? Nu vrei sa-ti raspund la intrebari? Ai grija ce-ti doresti ca se poate implini...da. Asa e. Pe 14 aprilie era Halloween-ul la noi. Unul mai diferit. Toti se strangeau la semineul acela inchis, si citeau ceva din cartea care e la biblioteca mea......culoarul 3...raftul 4...carti de legende. Asa e. Citeau carti de legende care auduceau spirite. Eram o familie mai ciudata. Acum intelegi? Intelegi cum au murit ei? Cand ai venit, eu stiam ca ei sunt morti. Ei sunt...IN SEMINEU!!!
-AAAAAAAA!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! **END FLASHBACK**
- Da, ai dreptate. Hai...hai sa mergem acasa...
- Bine. Shila!!! Hai. E destul...e chiar prea mult...spuse Kosuke.
- Ce?
- Totul. Hai. Sa mergem...
- Ciudati prieteni >.<"...
VA URMA.............
_______________________________________
451 kane
{.]I am who I want to be {.} Because ... This is ME {.}
|
|
